Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) apreciază măsurile economice și fiscale propuse de premierul Dacian Cioloș și preocuparea viitorului guvern pentru identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor UE, recomandând în același timp un set de măsuri concrete, inclusiv pentru atragerea de fonduri UE și antreprenoriatul autohton.
Confederația patronală care prezintă acest punct de vedere cuprinde 22 de federații, uniuni și asociații cu circa 18.300 firme cu capital privat, însumând peste 335.000 de salariați.
Măsurile de natură economică și fiscală propuse de Cioloș în Programul de Guvernare sunt apreciate pentru faptul că pornesc de la o serie de principii coerente, ancorate în realitățile mediului economic românesc actual, constituind un fundament necesar pentru asigurarea unei stabilități economice și fiscale la nivel național, iar ppreocuparea viitorului guvern în ceea ce privește identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene este salutată, apreciindu-se că aceste surse de finanțare reprezintă principala sursă de capital de investiții în România, iar utilizarea sa în mod eficient și rațional poate genera stabilitate și poate contribui în mod semnificativ la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre economia românească și economiile statelor membre dezvoltate ale Uniunii Europene.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CNPR consideră, în egală măsură, că dintr-un proiect de consolidare a absorbției fondurilor europene nu pot lipsi o serie de măsuri concrete, pe care le prezintă cu titlu de recomandare, care să limiteze sau să elimine factorii generatori de disfuncționalități în absorbția fondurilor europene în perioada 2007-2015. Una dintre aceste măsuri este simplificarea proceselor de depunere și de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, nu atât în ceea ce privește procedurile în sine, ci în special în ceea ce privește minimizarea volumului de informații solicitate în format material (pe suport de hârtie) și digitalizarea întregului proces de management și implementare a unui proiect, inclusiv prin introducerea obligativității semnării digitale a tuturor documentelor și livrabilelor ce concură la implementarea proiectului.
CITEȘTE AICI PRIMA VARIANTĂ A PROGRAMULUI DE GUVERNARE TRIMISĂ PARLAMENTULUI
O altă măsură indicată este crearea unui mecanism legislativ aplicabil achizițiilor realizate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, care să fie utilizat atât de beneficiarii publici, cât și de beneficiarii privați și care să prevaleze în raport cu OU 34/2006 privind achizițiile publice și să înlocuiască Ordinul 1.120/2013 privind procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale. CNPR apreciază că fondurile europene nerambursabile au statut de fonduri publice, prin urmare acestea trebuie să se supună unor reguli de transparență și nediscriminare similare celor prevăzute în OU 34/2006, însă apreciază în egală măsură că atât beneficiarii publici, cât și cei privați trebuie să respecte aceleași reguli de alocare a fondurilor europene, stabilite printr-un act normativ care să reprezinte o versiune simplificată a OU 34/2006, însă să elimine și vulnerabilitățile multiple ale Ordinului 1.120/2013.
Patronatul mai propune crearea unui mecanism de transparentizare a proceselor de achiziție publică derulate în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, prin operarea unei platforme electronice, la nivelul căreia procedurile de achiziție să fie derulate integral online (începând din etapa de lansare a invitației de participare și până la etapa de atribuire a contractului, esențială în acest sens fiind etapa intermediară de încărcare electronică a tuturor ofertelor de puse de către candidații la procedură).
Sunt recomandate, în același timp, menținerea sistemului de decontare a cheltuielilor utilizând mecanismul cererilor de plată, dată fiind experiența anterioară, din care rezultă faptul că acest mecanism este principala forță motrice care a accelerat semnificativ procesul de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, precum și clarificarea legislativă a tuturor situațiilor subsumate problematicii întreprinderilor legate și partenere, prin prezentarea concretă a situațiilor în care pot fi stabilite astfel de legături între entități economice, dar și prin eliminarea unor ambiguități legislative de natura celor existente în prezent (cu referire la situațiile care intră sub incidența termenului de influență dominantă a unei întreprinderi în raport cu alte entități).
CNPR își manifestă convingerea că implementarea acestor măsuri concrete va conduce la accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene, dar și la sporirea nivelului de transparență în utilizarea acestora și la creșterea calității proiectelor depuse și finanțate.
Referitor la componenta legată de stabilizarea mediului economic și creșterea gradului de încredere a agenților economici și a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, cuprinsă în programul de guvernare, confederația patronală își manifestă public sprijinul pentru această măsură, având convingerea că un mediu economic stabil poate asigura creștere economică durabilă, încredere atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini, și perspective reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial românesc.
În ceea ce privește componenta de Stabilitate enunțată în cadrul acestei măsuri, CNPR salută intenția noului Guvern de a monitoriza intens utilizarea transparentă a resurselor bugetare, însă apreciază totodată faptul că elaborarea și propunerea spre aprobare a bugetului pe anul 2016 trebuie să constituie o prioritate critică a Guvernului, iar elaborarea sa trebuie să fie realizată în cel mai scurt timp posibil.
CITEȘTE AICI FORMA ACTUALIZATĂ A PROGRAMULUI DE GUVERNARE
"Avem convingerea că specialiștii din cadrul ministerelor de resort implicate în elaborarea bugetului au competența și discernământul necesare pentru adoptarea celor mai adecvate măsuri de menținere a țintelor de stabilitate macroeconomică și de ținerea sub control a deficitului bugetar. CNPR militează pentru alocarea de resurse financiare sporite pentru încurajarea spiritului antreprenorial, dat fiind că, în România, programele guvernamentale concepute în anii anteriori (Programul START, Programul COMERȚ, schemele de ajutor de minimis gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, etc.) au fost caracterizate prin fonduri insuficiente în raport cu cererea, deficiențe majore de gestionare, disfuncționalități și întârzieri îndelungate în acordarea sprijinului financiar", arată confederația.
Este considerat ca fiind foarte important și obiectivul asumat de către noul Guvern privind adoptarea și implementarea măsurilor pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona Euro. În calitate de susținător al aderării României la zona Euro, CNPR apreciază că, pentru îndeplinirea condițiilor de convergență, este necesar ca atât ponderea deficitului bugetar în PIB, cât și ratele inflației și ale șomajului să fie menținute sub un control strict, iar în acest sens se impune o analiză obiectivă și pertinentă a impactului ultimelor creșteri salariale adoptate de către Guvernul precedent asupra acestor parametri macroeconomici deosebit de importanți în atingerea dezideratului de includere a României în zona Euro.
În ceea ce privește măsurile de fiscalitate, CNPR sprijină măsurile fiscale propuse, inclusiv cele referitoare la ameliorarea colectării taxelor și impozitelor, însă atrage atenția asupra faptului că acest proces de ameliorare trebuie să aibă la bază un tratament fiscal corect, care să elimine derapajele recente semnalate de către CNPR și de către alte instituții reprezentative la nivel național (cum ar fi încadrarea profesiilor liberale ca activități dependente sau abuzurile comise de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor efectuate la agenții economici) și să înlocuiască atitudinea reactivă practicată în prezent în acest domeniu, cu o atitudine proactivă, mult mai sănătoasă pentru coexistența mediului economic și a organelor fiscale.
Totodată, este apreciat faptul că nicio modernizare și eficientizare a sistemului fiscal nu este posibilă fără o reproiectare din temelii a modului de funcționare a unităților trezoreriei statului, care, comparativ cu toate băncile comerciale, se află într-un vizibil dezavantaj de competitivitate (infrastructură învechită, grad redus de informatizare și digitizare, erori în procesarea de date, birocratizare excesivă, personal slab pregătit, timpi foarte mari de procesare a cererilor contribuabililor, sistem de comunicare defectuos, etc.), probleme de natură structurală, care se regăsesc la fel de intens și la nivelul administrațiilor fiscale.
"Practicile europene relevă faptul că principala modalitate de eficientizare a colectării impozitelor și taxelor este reprezentată de informatizarea completă a sistemului de colectare și de acordarea posibilității contribuabililor de a interacționa direct, la orice oră, cu sistemul de colectare, prin intermediul funcționalităților online. Pe cale de consecință, CNPR apreciază că obiectivul propus de către noul Guvern trebuie detaliat în cadrul unui plan de acțiune, în care primele direcții ar trebui să aibă în vedere reproiectările de proces ale sistemului administrativ de colectare și gestiune a impozitelor și taxelor și informatizarea integrală a sistemului de colectare", transmite confederația.
Referitor la componenta de Dezvoltare și investiții, CNPR este total de acord cu măsurile propuse pentru stimularea investițiilor, precum și cu planificarea riguroasă a proiectelor investiționale pe termen lung, în cadrul unei strategii naționale acceptată de toți actorii mediului socio-economic. Pe de altă parte, remarcă însă faptul că din componenta Dezvoltare și investiții, la fel ca și din întregul program de guvernare, lipsește cuvântul cheie "antreprenoriat". Este apreciat că, în egală măsură, România are nevoie nu numai de un plan de investiții, dar și de o politică națională în domeniul antreprenoriatului, care, în opinia CNPR, ar trebui să integreze cel puțin două pachete de măsuri: în primul rând, CNPR solicită măsuri concrete pentru stimularea antreprenoriatului autohton, în spcial la nivelul sectoarelor cu valoare adăugată ridicată.
În același timp, referitor la măsura 4 a componentei Dezvoltare și investiții din planul de afaceri, prin care este propusă "stimularea investițiilor străine în domenii de vârf", CNPR solicită eliminarea cuvântului "străine" din formulare, deoarece, în contextul dat, acesta are un caracter discriminatoriu, lăsând să se înțeleagă că domeniile industriale de vârf ar reprezenta strict apanajul capitalului străin, în timp ce capitalul românesc s-ar limita la domeniile economice cu valoare adăugată redusă. Pe această cale, referitor la importanța capitalului autohton, atât ca motor al dezvoltării României, cât și ca sursă de venit la bugetul de stat, este adus în atenția viitorului Guvern faptul că, în ultimii 7 ani, antreprenorii români au raportat un sold cumulat al profitului de 22 de ori mai mare decât multinaționalele.
În al doilea rând, este apreciat că sunt necesare măsuri concrete de direcționare a capitalului autohton către domeniile strategice de dezvoltare ale României, corelate cu măsura 7 a componentei Dezvoltare și investiții, care are drept obiectiv "plasarea economiei românești în zona superioară a lanțurilor de valoare", cu precizarea că strategiile și programele de dezvoltare existente la nivel de sector (ex.: cercetare-dezvoltare, dezvoltare regională, competitivitate etc.) se caracterizează printr-o serie de ambiguități în ceea ce privește definirea sectoarelor economice apreciate ca fiind prioritare.
CNPR apreciază ca fiind obligatorie clarificarea domeniilor strategice de dezvoltare a României și orientarea politicilor de stimulare a antreprenoriatului, în principal a celui autohton, către aceste sectoare economice.
Nu în ultimul rând, în calitatea sa de actor instituțional și de partener de dialog social, CNPR apreciază în mod deosebit intenția viitorului Guvern de a cultiva un dialog constant cu organizațiile patronale din România și precizează că organizația a susținut și va continua să susțină cu fermitate orice demers menit să creeze condiții stimulative pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, asumându-și o poziție activă și constructivă în dezbaterea publică a strategiilor, programelor, politicilor publice și propunerilor legislative inițiate de autoritățile publice din România.
